Costumul popular românesc este unul dintre cele mai importante elemente culturale și istorice pe care le poate deține un popor, reprezentand totodata o dovadă a identității naționale, a diferențelor culturale dintr-o anumită zona folclorica aratand cu precizie evolutia neamului romanesc.
Portul popular romanesc isi trage radacinile in portul stramosilor traci , geti si daci, care de-a lungul istoriei si-au pastrat nealterat caracteristicile esentiale. Portul popular are aceeași structură pe tot teritoriul țării dar se deosebește de la o regiune la alta prin amănunte cum ar fi croiul, forma și culoarea.
Varietatea costumului popular romanesc este una foarte mare astfel ,in functie de ocazie, costumele populare de nunta sunt foarte ornate fata de costumele populare care se purtau la muncile agricole . Alte elemente care fac varietatea costumului popular sa fie foarte mare sunt : varsta, anotimp, pozitia sociala, relief , religie etc.
Meșteșugul costumului popular nu se învață din manuale, ci este transmis din generație în generație, de la mamă la fiică acestea facandu-si zestrea cu mainile lor, cu sufletul si mintea lor. Traditia spune ca in trecut, fetele nu se măritau până când nu știau să țeasă și brodeze costume populare. Fiecare femeie adauga un element care sa fie diferit fata de cel al vecinului de aici a aparut si proverbul „Câte bordeie, atâtea obiceie ” un alt motiv pentru care exista aceasta varietate a costumelor populare.
Confecționarea costumului popular românesc a pornit de la materii prime produse în gospodăriile țăranilor dar a evoluat odată cu trecerea timpului, reprezentând azi o adevărata măiestrie atât în obținerea și decorarea țesăturilor cât și a broderiilor.
Ansamblul folcloric FIII CAMARASULUI are in prezent 4 costume populare din diferite zone etnografice si 2 ale etniilor maghiare si tiganesti, costume descrise in continuare:
Costumul din zona comunei CAMARASU: Reprezinta o nota aparte fiind autentic , unic si reprezentand specificul portului popular zonal , in deplina concordanta cu repertoriul prezentat in scena . Sunt adevarate bijuterii ale artei populare manuale in urma carora ansamblul a fost premiat intr-un festival international la care a participat cu premiul pentru pastrarea varietatii portului popular din zona si valorificarea scenica a
Costumul popular din zona Codru: Se caracterizeaza prin sobrietate si eleganta , ca o nota aparte se remarca nuanta de alb. Este compus la femei din : camasa, poale largi, sort, naframa, pantofi iar la barbati din: camasa, pantaloni largi, ilic, cizme si clop de paie inalt toate elementele fiind realizate manual.
Costumul popular din zona Maramures: Costumul este executat manul in totalitate . Pentru cămăşi, poale şi gatiii se folosește pânza ţesută de in, cânepă, bumbac. Lâna de oaie are largă utilizare pentru piesele de port specifice zonei: gube miţoase, pieptare, ciorapi, mânecări, traiste. Costumul femeiesc se compune din îmbrăcămintea capului, cămaşa (cu poalele), două zadii, brâul, opinci si pieptarul. Costumul bărbătesc este confecţionat din pânză şi este compus din pantaloni largi camasa simpla alba , pieptar si traista, cizme si clop.
Costumul popular din Moldova: Vestimantatia pentru femei se compune din : Camasa, poale , zadii, brau, opinci, iar la barbati este compusa din : camasa, itari, cizme si ilic.
Costumul minoritatilor maghiare din Camarasu: Costumul este unul simplu la barbati compus din pantaloni largi negri, camasa simpla alba, cizme unguresti, ilic negru iar la femei este compus din camasa alba , pantafi si rochie lunga ungureasca.
Costumul minoritatilor tiganesti din Camarasu: Femeile se îmbracă numai în fuste lungi, ample, viu colorate şi poartă salbe de aur la gât şi bănuţi în păr. Bărbaţii poartă pantaloni eleganţi, cămăşi viu colorate (rosie) şi nelipsita pălărie.
